Drumul spre Casa Poporului costă cât un apartament

Votul uninominal îi va determina pe politicienii aspiranţi la un scaun de demnitar să investească mai mult decât până acum în campaniile electorale, sumele necesare depăşind limitele impuse de lege.

"Un candidat la deputăţie are voie să cheltuiască 50.000 de euro, iar un candidat-senator - 71.000. La nivel naţional, vorbim de sume de ordinul milioanelor de euro", a spus Alin Bogdan, de la Multimedia Political Communication.

Potrivit Ioanei Varsta, executive manager Red Apple Communication, pentru candidaţii care pornesc cu şanse şi doresc să le maximizeze, costurile unei campanii electorale sunt de aproape 200.000 de euro
.

"Bineînţeles, acesta este un nivel mediu care poate asigura succesul. Ca de obicei, vom vedea şi excese bugetare, dar şi campanii ieftine
, însă extrem de inteligente, care vor duce la succes", a precizat Ioana Varsta.

Totodată, potrivit lui Alexandru Batagui, Simple PR, suma de campanie diferă şi în funcţie de zonă astfel încât, pentru Bucureşti sau alte aglomerări urbane, costurile sunt mai mari.

"În linii mari putem vorbi de aproximativ 100.000 de euro pentru un colegiu obişnuit. În Bucureşti sau în alte aglomerări urbane, aceste costuri vor fi ceva mai mari. Pe de altă parte însă, contează foarte mult şi conlucrarea între candidaţii din mai multe colegii, dar mai ales între candidatul pentru Camera Deputaţilor şi cel pentru Senat, care acţionează în acelaşi colegiu. Sunt multe costuri care pot fi reduse, fără a afecta în niciun fel campania fiecăruia. Mă gândesc aici în primul
rând la cheltuielile pentru realizarea studiilor sociale, dar şi la alte acţiuni, precum mitingurile şi concertele sau alte evenimente electorale", ne-a declarat Alexandru Batagui.



Uninominalul măreşte banii necesari pentru contactul cu "masele"



Potrivit lui Alin Bogdan, majoritatea resurselor financiare
destinate campaniilor electorale sunt alocate publicităţii media - machete în ziare, clipuri TV sau radio.

De asemenea, votul uninominal îi va determina pe candidaţi să îşi redirecţioneze importante resurse financiare de la publicitatea electorală de masă, către activităţile ce presupun contact nemijlocit cu alegătorii, concerte, vizite, evenimente, întâlniri cu alegătorii.

"Desigur, cea mai mare parte se duce în spaţiul publicitar şi în producţia electorală, inclusiv obiectele promoţionale. Urmează apoi, în părţi aproximativ egale, costurile pentru organizarea evenimentelor electorale, cercetările sociale şi serviciile de consultanţă. Cred că o consecinţă imediată a introducerii sistemului de vot uninominal va fi redirecţionarea unor resurse importante de la publicitatea electorală de masă - şi mă refer aici în special la mediile naţionale - către acţiunile ce presupun contactul nemijlocit cu alegătorii, respectiv evenimentele, concertele, vizitele şi întâlnirile cu alegătorii", a arătat Alexandru Batagui.

La rândul său, Ioana Varsta a comentat că sumele investite în campaniile electorale depind şi de structura colegiului: în colegiile urbane o parte consistentă din buget va fi alocată costurilor media, în vreme ce în colegiile rurale, în materiale promoţionale.

"Restul costurilor se împart în funcţie de candidat. Unii investesc consistent în cercetare şi consultanţă, alţii preferă să coopteze foarte mulţi militanţi care să ajungă de mai multe ori în fiecare gospodărie din propriul colegiu. În fapt, modul în care este structurat bugetul de campanie reflectă foarte bine care este atitudinea omului politic respectiv faţă de politic", a spus executive manager Red Apple Communication.



Fiecare candidat are acum propriul staff de campanie şi, eventual, firma
sa de consultanţă



O altă schimbare pe care o aduce introducerea votului uninominal este faptul că un număr mai mare de candidaţi vor apela la serviciile unor firme de consultanţă.

"Înainte, relaţiile se desfăşurau între firma de consultanţă şi structurile centrale sau la nivelul unui judeţ, iar campaniile erau susţinute în principal de liderii care ocupau poziţiile eligibile din fiecare circumscripţie electorală. Acum, însă, fiecare candidat are nevoie de propriul staff de campanie şi implicit de propriul consultant în comunicare politică", a mai precizat Alexandru Batagui.

La rândul său, Ioana Varsta a explicat că impactul noului sistem de vot este unul major asupra strategiilor electorale, din cauza faptului că, în acest moment, ar trebui angrenat un număr mult mai mare de persoane într-o campanie electorală pentru alegerile parlamentare, la nivel de judeţ. Acesta a menţionat că, potrivit vechiului sistem electoral, cel pe listă, bazându-se pe previzionările prealabile, fiecare partid ştia câţi parlamentari erau eligibili şi, practic, doar capetele pe listă erau cele care se implicau, în mod real, în campanie, având un staff la nivel de judeţ, campania fiind gândită la nivelul judeţului, iar performanţa sau neperformanţa se măsura în abaterile de la previzionările iniţiale.

"Acum, conform noului sistem electoral, fiecare partid trebuie să propună câte un candidat pentru fiecare colegiu, adică sunt necesari de 2-3 ori mai mulţi candidaţi, cu capacitate de a aduna fiecare dintre ei voturi pentru partid. Pentru că de numărul total de voturi adunate de partid, prin candidaţii săi, depinde numărul de mandate care îi revin la nivel de judeţ. Din acest motiv, mulţi dintre candidaţi apelează la firme de consultanţă în domeniul marketingului politic. Pentru că doresc să îşi maximizeze şansele de a obţine un scor cât mai bun", a mai spus aceasta.

Alin Bogdan, Multimedia Political Communication, a arătat că unul dintre motivele pentru care firmele de consultanţă sunt mai solicitate este că metodele de comunicare trebuie să se rafineze, deoarece oamenii sunt mai puţin dispuşi să iasă la vot, miza alegerilor a scăzut pentru mulţi români.

"Trebuie să investeşti mai mult în a afla ce vor alegătorii să audă, pentru ca în ziua alegerilor să treacă pe la secţia de votare, trebuie să fii din ce în ce mai inventiv", a precizat acesta.