Bacau: Parada colindatorilor

este 30 de cete de colindatori din toate judetele Moldovei au participat ieri la cea de-a 43-a editie a “Alaiului datinilor si obiceiurilor de iarna”, care s-a desfasurat in centrul Bacaului.

Sute de bacauani au sfidat gerul pentru a asista la cea mai mare parada a colindatorilor din Moldova, care a avut loc in Piata Tricolorului din centrul Bacaului. Rând pe rând s-au prezentat ursul de la Leorda - Comanesti, mascatii de la Paunesti (Vrancea), cerbul din Sobint (Iasi) sau cel de la Corlata (Suceava), capre, fluturasi, jieni din mai multe comune bacauane. “La noi, acest alai a devenit o traditie. Este un eveniment care reconfirma vocatia ansamblului «Busuiocul» de pastrator al folclorului nostru”, a declarat Petrica Vlase, director al Ansamblului Folcloric “Busuiocul”, organizator, alaturi de Consiliul Judetean.

Joaca ursul de la patru ani

urs-leorda1.jpgCea mai mare ceata de colindatori este cea a “ursului de la Leorda - Comanesti”. 45 de ursi si 25 de tobosari au jucat in centrul orasului fara pauza mai bine de o ora. Blana ursilor e mostenita de la bunicii si parintii lor. “La noi sunt cojocari care se pricep foarte bine sa tabaceasca blana ursului, iar pe cele vechi sa le reconditioneze. Arata ca noi, desi au fost jucate de anul nou si de strabunicii nostri”, a spus Fanica Hanganu, seful grupului de ursari. Cel mai mic membru din ceata este Ionut Corban si are 12 ani. “Eu am invatat sa joc ursul de la patru ani. Mai umblam pe la vecini si când se intuneca veneam acasa. Acum este prima
data când parintii m-au lasat cu ceata mare de ursari prin tara”, a explicat baiatul.

Masti din piei de oaie si aripi de gâsca

Dansul mascatilor din comuna Paunesti, judetul Vrancea, a atras privirile celor prezenti. Cei 20 de membri ai grupului sunt inconjurati de sase talangi, care cântaresc 30 de kilograme
. Mastile, din piei de oaie, au inaltimea de peste patru metri, latimea de trei si sunt ornate cu aripi de gâsca. “Aripile de gâsca simbolizaza inaltarea cât mai sus a urarilor noastre si toate ornamentele de pe masti reprezinta de fapt, bogatia viitorului an”, a explicat Marian Chiriac, directorul Casei
de Cultura din Paunesti, membru al grupului de colindatori.

Cerbul din Sobint, pictat cu vopsea
de icoane

Cerbul din satul Sticlaria, comuna ieseana Sobint, este alcatuit din 13 membri si se joaca de peste 200 de ani. Este sculptat in lemn
de tei, turnat apoi in baie de aracet si praf de creta, iar blana est neaparat de cerb sau ciuta. “Dupa aceea se pune la uscat si se picteaza numai cu vopsea cu care se fac si icoanele de pe zidurile bisericilor”, a spus Costica Curecheriu, seful grupului de colindatori.

Dansuri stramosesti dupa reinviere

Traditia cerbului a fost adus la Bacau si de tinerii din comuna suceveana Corloba. Cei 30 de membri au jucat in jurul cerbului i-au povestit intreaga viata. “Dupa ce cerbul se indragosteste, moare. Noi prin dansurile noastre il reinviem si apoi ii cântam trei cântece. Acestea se numesc dansuri stramosesti dupa reinviere”, a zis Ion Albu, instructorul formatiei